Cine e Musi? Cine sau ce altceva poate fi decat un catel?! Cel mai simpatic, inteligent, jucaus si aventurier catel… Ei, poate nu e cel mai din toate cele spuse, dar e al nostru si il laudam. Stiti cum e – si cioara spune ca puiui ei e cel mai frumos. …insa Musi e chiar dragut… Cand ne-am luat casa ne-am hotarat sa ne luam si catel. Am mers la piata si l-am vazut in bratele unui barbat, mic cat o pisica, alb, ciufulit, cu blana mare si o privire jucausa dar un pic speriata. Era normal, nu stia cine-i va fi noul stapan. Ne-am indragostit pe loc de el si l-am luat. Trebuia sa fie ciobanesc mioritic insa s-a produs o greseala pentru ca a devenit cam jumatate de mioritic. Pe masura ce crestea nu prea crestea si ne-am dar seama ca nu e rasa pura…insa ce sa facem acum cu el? Era atat de simpatic si jucaus incat devenise deja un membru stabil al familiei. L-am numit Musashi, dupa celebrul luptator japonez in speranta ca va deveni la fel de mare si de puternic…insa pe masura ce a trecut timpul numele i s-a transformat in Musi. Ne-am luat si alti caini si cand faceau prosti ii certam si-i pedepseam. La un moment dat Daksha, o catea de ciobanesc carpatin, a facut o prostie si am izolat-o de ceilalti caini. Am certat-o tare si am amenintat-o ca nu-i dau nici de mancare. Ce credeti ca a facut Musi? Asa ceva n-am crezut vreodata ca poate face un caine. A luat propria mancare si i-a dus-o catelei pedepsite. Asta sub ochii nostrii uimiti. De obicei cainii infuleca mancarea cand o primesc, insa sa vezi asa o renuntare, mai rar. Atunci ne-am dat seama ca e special. Acesta e un caine care face ce vrea el si pe cat posibil in afara gardului. La Cluj am facut un gard de doi metri iar Musi se catara pe el ca o pisica. Statea in dreptul casei, ne pazea, dar dincolo de gard. Devenise atat de stresant pentru vecini incat am fost nevoiti sa-l aducem la Shanti. Aici cum l-am scos din masina a luat-o la fuga si a sarit peste gard de nici nu l-a atins. Prima lui actiune a fost sa mearga la vecini si sa le omoare gainile. Vai, ce rusine pe noi! Ne-am cerut iertare, am vrut sa le platim, dar vecinii, oameni de treaba, nu au fost de acord. L-am inchis in casa, a spart geamul si a fugit. Am facut gard serios si daca nu putea sari peste el, sapa pe sub si mergea direct la vecini si ii latra in propria curte. Era un “deliciu” pentru vecini. Gainile lor le fugarea in timp ce gainile noastre mancau din oala lui si dormeau in cusca lui. Ne-am hotarat sa-I dam drumul noaptea gandindu-ne ca asa nu are ce rau sa mai faca. A doua zi a venit la noi o vecina suparata si ne-a spus ca Musi a scos toti morcovii pe care i-a semanat cu o zi inainte. Noi nu eram de parere ca trebuie legati cainii si am facut tarcuri…dar sa-l ti zi si noapte intr-un spatiu mic era greu de suportat chiar si pentru noi darami-te...
read moreIOVU Intre sarbatori Shanti a avut un invitat special. Din ce Univers oare a aparut aceasta fiinta care respira, parca, muzica?! I-ati ascultat muzica? Ati reusit sa va mai pastrati in corpul fizic? V-ati mai amintit cine sunteti? Cand il asculti uiti si ca existi…ramai suspendat undeva intre lumi si plutesti printr-o noua lume pe care nu stii cum sa o numesti… Da, ati ghicit, este vorba despre Gheorghe Iovu care a venit la noi sa se bucure de zapada. La noi a nins si zapada inca a mai ramas intre sarbatori astfel ca familia lui sa se poata bucura de sanius. El se bucura de bucuria lor… Sotia d-lui Iovu spunea ca isi este autosuficient…adica nu are nevoie de nimic pentru a se simti bine si a fi fericit, iar la un moment dat cand i-am invitat la masa, toti mancau si se amuzau, iar dansul a spus: mananc nejustificat Am inteles, nu-I era foame, dar era cu noi la masa si manca pentru a ne simti noi bine. Cu alta ocazie cand l-am invitat la un spectacol in Oradea, dupa reprezentatie am mers cu totii undeva sa mancam si distractia s-a intins pana tarziu. A doua zi avea spectacol in Brasov si la un moment dat m-am simtit raspunzatoare si am vrut sa intrerup petrecerea spunand ca a doua zi Iovu trebuia sa plece din Oradea la 7 dimineata si nu i-a mai ramas mult timp de somn. El a raspuns relaxat ca nu e o problema pentru ca in mod obisnuit doarme 2-3 ore pe noapte. E…un altfel de om. A fost chemat in America si rugat sa cante intr-un parc doua zile pentru a purifica subtil acel loc si oras impregnat de droguri si violenta. Unii spun ca muzica lui este din Lumea Ingerilor. Altii spun ca muzica lui vindeca. Sotia lui, care e medic stomatolog pune muzica lui in timpul tratamentelor si pacientii, multi dintre ei, adorm. Va puteti imagina sa adormi la dentist?! Eu numai ma gandesc si sar de pe scaun, cum sa dormi la dentist?! Mai ca imi vine sa merg pana in Arad sa-mi repar acolo dintii! Si ce e si mai amuzant este ca pacientii nici nu-si dadeau seama ca adorm… Iovu canta, canta mereu, canta acasa, canta la prieteni, canta la concerte, canta singur, canta la mii de oameni, canta pe zapada, canta in arsita soarelui canta, canta, canta… Canta uneori si doisprezece ore fara oprire De unde aduci d-le Iovu aceasta muzica?! Insa cel mai mult ii place sa cante cand are si doar un singur spectator…asta nu din mandrie, ci pentru ca…spune el atunci eu si tu devenim una…eu si toti cei din sala devenim una…iar sotia lui spune ca a ascultat de multe ori muzica lui si aceeasi melodie suna altfel in functie de cel care o asculta. A fost intrebat daca a plagiat vreodata, iar el a raspuns: Da, L-am plagiat pe Dumnezeu! Ne-am strans in living la ora stabilita; eram cativa, nu prea multi dar toti cu emotia in suflet. Intr-un spatiu intim, la doi metri de noi urma sa cante si sa ne incante un mare muzician. Un nou concert privat la fel ca cele peste patru sute pe care le-a oferit gratuit din inima sa mare. A...
read moreZapada a cazut din abundenta peste muntii inghetati. Craciunul se apropia si in sat incepeau pregatirile de sarbatori. Pensiunea Shanti gazduia un grup de turisti care venisera sa tina niste cursuri pe teme spirituale. Nu e treaba noastra sa stim ce fac turistii, insa despre acestia stiam ca tin astfel de cursuri pentru ca au venit des la noi, cam o data la doua luni. Oameni draguti, simpatici, linistiti care petreceau mult timp in living unde dezbateau diferite subiecte interesante. Intr-o zi s-au hotarat sa faca o plimbare prin zapada proaspat asternuta. Tot discutand au luat-o la vale inspre Ariesul inghetat cand pe drum vad un plic pierdut in zapada. L-au ridicat si au vazut ca destinatarul era Mos Craciun. Nu e o poveste, e adevar ce va spun. Au deschis plicul si au citit urmatoarea scrisoare: ” Draga Mos Craciun, stiu ca esti sarac dar te rog sa-ti amintesti si de mine si sa-mi aduci un penar cu tot ce trebuie in el si daca poti si niste fructe ( portocale si banane) Multumesc mult, Liliana „ Grupul s-a simtit induiosat de o asa sinceritate si modestie si s-au interesat cine ar putea fi aceasta fetita. Brazesti-ul nu e un sat de oameni bogati. Casele, putine cate sunt, apartin unor oameni cu venituri modeste sau chiar foarte modeste. Shanti este situata peste Aries, unde mai sunt cam zece case. Scrisoarea putea fi a unei fetite din aceasta parte a satului, dar noi nu ne cunosteam vecinii asa ca am apelat la politaiul satului, care are casa aproape de pensiune si care trebuia sa-I cunoasca pe toti. Asa a si fost: a identificat-o imediat pe Liliana care locuia intr-o casa mai la vale de el si care mai avea o sora pe nume Marioara. Grupul l-a rugat pe vecinul nostru care lucreaza la politie sa tina secret si au pus mana de la mana si au strans bani suficienti cat pentru doua cadouri consistente pentru cele doua fetite. Au cumparat papusi, jucarii, haine, ciocolati si dulciuri si bineanteles ce au cerut – penar cu de toate in el si fructe ( portocale si banane). Cu cateva seri inainte de Craciun d-l politist a chemat oficial fetitele la pensiune. Ele au venit emotionate insotite de parinti. Grupul s-a strans si au intrebat daca vreuna din ele a scris la Mos Craciun vreo scrisoare. Liliana a raspuns cu timiditate ca ea a scris. – Si mai stii ce ai cerut? – Un penar si portocale – Sa stii ca Mos Craciun a trecut pe la Pensiunea Shanti si a intrebat de tine si de surioara ta. A ajuns scrisoarea la el si v-a adus un cadou pe care l-a lasat aici pentru ca el se grabea la alti copii din alte sate. Uite, recunosti scrisoarea? Atunci, cineva din grup a scos scrisoarea si i-a aratat-o iar Liliana a facut ochii mari si a inceput sa se balbaie. Era toata rosie de emotie si simtea o fericire de nedescris: e edevarat, Mosul exista! – Uite, aici aveti cadourile pe care vi le-a lasat Mosul Cadourile mari si consistente au rasarit de sub masa sub privirile uimite ale fetitelor. – Ne spuneti si o colinda? – Daaa…Mos Craciun cu plete dalbe… Vocile firave si emotionate ale fetitelor au umplut de bucurie...
read more
Română
English